Iartă-mă azi.

    Încă respir? Doamne, dar simt că mă sufoc. Unde ești? Te caut în toată mulțimea asta de oameni; Te văd în fiecare dar nu ești tu în niciunul dintre ei. Te vreau aici, acum, înțelege că nu pot să respir când nu ești lângă mine! Ce am făcut iar? De ce am greșit iar? Așa tare doare când îți plătești o greșeală? Vino înapoi și iartă-mă azi. Nu îmi pasă că te prefaci dar azi te vreau lângă mine și mâine pot să mor. Mă doare sufletul, înțelege! Azi mai mult ca oricând! Nu mai pot să suport. Iartă-mă azi și ia-mă în brațe, asta vreau acum să-mi simt sufletul cald.
   Sunt o proastă, știu. Dar cu tine așa nu suport, iar fără tine.. simt că mor, că rămân fără aer. Suflețel, uită-te bine în ochii mei de data asta și întelege dracului odată cât te iubesc. Oare chiar nu simți?
   E așa trist fără tine, pentru ce mai sunt aici? Fă-mă să mor sau ia tu toată durerea mea, să vezi cum e, să vezi cum arde.. Pârjolește tot în cale, mă lasă goală, dragostea mea..
   Ce să fac? Spune-mi ce să fac înainte să mor. Vino lângă mine, mă sting încet..
   E ultima strigare, rămân fără glas.. Oare o să mă salveze cineva sau o să se uite toți cum mă sufoc și mor fără tine?

Lasă-mă sa plec ..

-Te rog, dă-mi drumul! Lasă-mă să plec! De ce ,suflete, mă chinui așa fără milă? Ce-am făcut așa rău de nu-mi dai pace? Te-am iubit prea mult? Ai mei m-au învățat că iubirea e mereu bună, mai ales când e dăruită cu toată ființa. Dacă mă lași acum să scap, promit că o să fug și nu o să mă uit în spate, o să te las cu sufletul tău nou pe care îl iubești și nu-l pedepsești ca pe mine. O să mor! Mă doare prea tare să-ți fiu umbră, să te urmăresc mereu fără să-mi doresc, să nu pot să apuc alt drum care mi-ar aduce fericirea, tu nu știi ce înseamnă durerea mea, tu nu sții cât fum trebuie sa inhaleze zi de zi ca să fiu goală și să nu mai simt durerea, fumul e morfina mea, e tot ce-mi mai dă speranță acum că o să scap, trebuie să lupt pentru ei, ei zic că o să treacă și trebuie să cred dar cuțitul din mine e înfipt așa adânc și doare mai mult decât pot să suport, abia mă târâi.. Nu e molipsitoare durerea mea? Îți place să mă privești cum mă zvârcolesc? Te implor lasă-mă sa plec ..

Unde ești ?

     Azi mă doare din nou . Mă doare sufletul cu totul ; am căutat pastile, remedii.. nimic . Tu ești unicul medicament și de când am rămas din nou singură retrăiesc ultima noastră ceartă iar , și iar ,și iar . Ți-ai pus toate lucrurile într-un geamantan și ai plecat . M-am întrebat mereu de atunci de ce nu ai luat și amintirile ; Mi-ai lăsat cuțitul adânc înfipt în inimă și ai plecat . Când ai întors ultima dată privirea încercam să-mi șterg lacrima de pe obraz . Urma să fie ultimul lucru pur legat de tine ,făcut pentru tine . 

    Tu nu meriți nimic pur de la mine . M-ai lăsat cu cuțitul în inimă , într-o baltă amară de sânge .  A fost o vreme grea până să-l scot  și finalmente am realizat că cu ajutorul tău nu aș fi reușit niciodată .. Era nevoie ca tu să fii departe cu trupul dar și cu sufletul .După o vreme te-ai întors ,normal ; voi toți vă întoarceți mai devreme sau mai târziu .

      "Pleacă ! " , atât am avut putere să-ți zic . N-ai făcut-o ,am apreciat și pentru asta am putut doar să iert . Pentru prima dată în viața mea nu exista setea aceea groaznică de răzbunare care mă măcina întotdeauna când cineva mă rănește  ,a fost doar împăcare ; Era bine așa ,mă obișnuisem cu liniștea mea .Apoi a apărut un alt "el" care m-a făcut s-o iau de la căpat . Să simt iar acum cuțitul tău în inimă . Vino să mă ajuti ! De data asta nu mai pot să-l scot singură , nu mai știu cum ,am nevoie de tine. 

    Unde ești ?

Ei nu știu și nu vor ști niciodată .

E așa seară , și e așa frig. Și totuși nu vreau să mă duc în casă,vreau să stau aici pe bordură jos să-mi termin țigările și să mă uit la stele. Realizez că a trecut din nou atâta timp de când ai plecat ,dar în sufletul meu tot 28 august e . Din nou și din nou și din nou .  Oricât de diferite ar fi viețile noastre , și oricât ar fi de distante  ,inimile noastre sunt  împreună .. Acum și pentru totdeauna.
     Mi-e așa greu uneori,suflețel .. Ei mă mint,îmi spun că n-o să mai vii ,că nu mai ești al meu ; Și mă fac să-i cred ,mă fac să-ncerc să trec peste . Dar mă doare și mai tare să fie altcineva lângă mine care să  nu fii tu,inima țipă la mine mereu și-mi reamintește că doar tu ești pentru mine. Și așa este ,degeaba mă mint. Timpul a trecut mult ,tu devii  bărbatul care mi l-am imaginat lângă mine de când mă știu ,devii tot ce mi-am dorit.
     În viață se zice că trebuie să lupți pentru ce iubești; Ei de ce nu mă lasă să lupt pentru tine? Așa ,în felul meu prin tăcere și suspine aș lupta . Dar ei mă leagă de mâini și picioare ,mă îmbată și-nceacă să-mi spele mintea cu vorbe goale. Dar eu simt pentru tine fără cuvinte.Doar cu suflet. Și de asta nu pot să mă facă să uit . Ei nu știu și nu vor ști niciodată . Ei vor vedea ,dar vor vedea cu o privire oarbă . Pentru că inima vede de fapt,nu ochii și toți au rămas fără inimă .