Dor nebun

    E una din zilele când mi-e dor . Mi-e un dor nebun ! Nu de el ,nu de prieteni ,nu de amintiri . Dor de fericire .. Dor să zâmbesc ,dor să nu-mi pese că azi plouă pentru că în sufletul meu e soare ,dor să plutesc pentru că e bine. Cer prea mult să mai fie o singură dată bine ?! M-am săturat să cred că tot răul care mă înconjoară e bine .. Unde ești fericire a mea ? Ai plecat departe ? Te vei mai întoarce vreodată ? Asta am început să mă întreb în fiecare minut. Simt că sunt nebună ,simt că nimeni nu mă iubește ,că nu mai pot iubi pe nimeni .  Mi-a pâlpâit o stea pe cerul meu întunecat de curând ,dar n-am ajuns la timp s-o prind și s-a pierdut.. Nici n-am avut timp s-o admir! Și părea o stea așa specială! Așa păcat,la naiba !

   Tot ce mai cred acum e că o sticla de vin roșu și o banală țigară-mi pot aduce fericirea . O fericire de moment,trecătoare .. O fericire plină de durere și suferință .. De ce ?! Pentru că e fericirea amintirilor care mi-s dulci,care mi-s comoara cea mai de preț .. Dar care au trecut ,s-au dus ca frunzele-ntr-o toamnă .. Și e iarnă .. Dar e iarnă de așa mult timp .. "Mi-a înghețat sufletul" șoptesc din când în când încet ca să-mi umezesc buzele .. Unde-mi ești dragă primăvară,de ce nu mai vii să mă faci din nou fericită ?